A venit purtat de o boare calda ce s'a strecurat pe nesimtite in sufletul meu.M'a aruncat intr'o toropeala,o stare de transa profunda;viata mea devenise un vis.Toate existau numai pentru a fi parte din lumea in care traia si el,alta insemnatate nu mai aveau.Pasarile cantau,soarele stralucea,florile erau pline de viata,toate aceste lucruri din cauza fericirii mele.Acum mi'e frig si ca si grinzile ce cad de pe acoperisuri,ca si tencuiala ce se scorojeste de pe caramizile innegrite de timp,s'a dus.Nu usor,treptat,ci brusc,necrutator si rece.Acum norii lacrimeaza ,frunzele se ingalbenesc si cad,frigul inteapa pentru suferinta mea.Visul a devenit cosmar.M'a ucis.Faptul ca e fericit ma alina oarecum,sau poate doar vreau sa cred asta,pt ca inca nu sunt destul de pregatita.Totusi,deja am inceput sa imi dezgrop puterea launtrica,pentu ca acum durerea e constanta,fara fluctuatii,fara atacuri de panica.Pot sa respir din nou.